I aso nei i totonu o laei o teine taʻitasi o loʻo i ai le tele o paipa o seevae i luga o mulivae, ae e le mafai e se isi oi matou ona mafaufau pe o ai na fausiaina ia mulivae, o afea ma pe aisea. Ae o lenei vae seevae e maua aʻa e alu i Ancient Greece. Ma o le tagata na ia faia ni seevae ma mulivae e le mo le lelei o le matagofie. O le mea moni e faapea o Eleni anamua, oe na auai i faafiafiaga taʻalo, e faigata ona vaʻavaʻai i tagata na faia i luga o le laasaga, o le mea mulimuli ma le seevae-o seevae e faia i le paʻu ma se mafiafia matutu e faʻamaufaʻailogaina i luga o le mulivae. E le mafai e Europa Metotete ona faia e aunoa ma se mulivae mo isi mafuaaga. O le maualuga o le mulivae o se faʻamaoniga e le mafai ona faʻafefeteina vae i vaitafe, lea e sasaa saʻo atu i auala o aai. Ma o tagata o Sasaʻe na ofuina seevae i mulivae, lea na fesoasoani e aloese mai le mu i le vevela.
Tuli ma le taimi nei
I aso nei, o le mulivae e faia se mea teuteu. O le osofaʻiga na faia i le senituri XVII, ina ua ofoina atu e alii pule Italia ia seevae o tamaʻitaʻi i luga o vaevaevae, e oo mai i le aso e teuteu ai vae o tamaitai. Ae o le iloa o ai na faia le mulivae-e le faigofie. O lenei naunautaiga o le tele o tamaitai sa faia i le ogatotonu o le seneturi o le seneturi mulimuli. Ae ui i lea, o le tusitala e faʻatau e ni tagata taʻutaʻua taʻutaʻua se toʻalua. Muamua o Roger Vivier. I le 1953, i luga o seevae i luga o laʻau vaʻaia ma maualuga na fausia e Vivier,